Blog

Mișcare și timp liber. Scurtă poveste

Mișcare și timp liber. Scurtă poveste

Definitorie în dezvoltarea armonioasă a personalității tinerilor este mișcarea, activitățile motrice.

Tocmai de la această premisă pleacă și cercetarea lui C. Kirițescu, din volumul Palestrica. Studiul său analizează istoria exercițiilor fizice încă de la apariția omului (paleoliticul inferior), trecând prin mezolitic și ajungând la neoliticul societății sclavagiste. Rezumativ, Kirițescu leagă exercițiul fizic de necesitățile fiziologice ale omului primar (homo primigenius), dar și de orgoliul său de a se ridica "deasupra treptei animalice". Exercițiile fizice, potrivit aceluiași autor, își au originile în "cele patru mișcări fundamentale: alergare, săritură, cățărare, luptă". Cu timpul (în mezolitic și începutul neoliticului), s-au diversificat mișcările. La început, din necesități de natură fiziologică, ulterior, din nevoia de apărare sau de atac împotriva naturii sau a prădătorilor. Au apărut astfel exercițiile fizice de altă natură, precum aruncatul lăncii, trasul cu praștia, trasul cu arcul, capcana etc. Această perioadă e similară cu trecerea omului într-un nou stadiu evolutiv, trecerea de la vânătoare la cultivarea plantelor. Odată ce omul supune capriciile naturii voinței sale, viața lui se schimbă considerabil. El nu-și mai petrece tot timpul în căutare de hrană, rămânându-i astfel timp și pentru odihnă, pentru recreere, pentru a celebra, pentru a se bucura, pentru a rememora, sau pentru a exersa noi tehnici de atac sau apărare folositoare existenței sale. Acesta pare să fie momentul în care se poate vorbi pentru prima dată de un buget de timp liber. În asentimentul nostru sunt antropologi și etnografi precum K. L. Strauss, L. H. Morgan, Peter Kolb, Adolf Fr. D. Mecklenburg, Klaatsch etc.

Chiar dacă pare că viața omului preistoric se ameliorează mult față de condiția pe care o avea anterior descoperirii agriculturii, ea totuși nu cunoaște salturi evolutive substanțiale. Procesul evoluției este unul anevoios, cu toate că apare, între timp, un nou mijloc de educație, limbajul articulat. Prin intermediul lui, omul își transmite urmașilor cunoștințele despre natură și experiențele precursorilor pentru îndeletnicirile zilnice, iar astfel se compactează și mai mult timpul necesar subzistenței și, implicit, se adaugă timp liber. În mod cert, viața în societățile preistorice presupunea un enorm consum de energie și mișcare și foarte mult exercițiu fizic. Chiar dacă sursele sunt parcimonioase, manifestările artistice (desene rupestre, picturi reprezentând scene de luptă și dans etc.) din diverse peșteri, de pe stânci, din mormintele bine conservate, vorbesc despre bugetul de timp și timp liber pe care l-au avut înaintașii noștri. Dovezile cele mai apropiate sunt, însă, cele din perioada antică, epocă, în care apare scrisul și consemnarea prin semne ideografice. Începând cu această perioadă, dovezile nu mai sunt indirecte și, de multe ori, speculative. În acest răstimp, marile necunoscute în ceea ce privește activitățile cotidiene nu mai sunt presupuneri, ele sunt date certe furnizate de diverși reprezentanți ai culturii din care făceau parte. Ca atare, există un volum considerabil de consemnări care vorbesc fie direct, fie indirect atât despre practicarea exercițiilor fizice, cât și despre timpul liber. Analizând aceste aspecte la cele mai vechi civilizații care au populat planeta, C. Kirițescu este de părere că mai toate culturile ancestrale, egipteană, evreiască, persană, hindusă, chineză, japoneză și cea grecească au lăsat dovezi de necontestat asupra rolului pe care l-au avut exercițiile fizice și practicarea lor în timpul liber, de către copii și adulți. Sigur că modul de raportare la timpul liber și la umplerea lui cu exerciții fizice a fost divers, de la civilizație la civilizație, în funcție de cultura moștenită din vechime și de felul în care se adera la viața socială a comunității.

Într-un articol viitor vom face o incursiune prin marile civilizații și deschiderea lor spre activități motrice și de timp liber.

Prof. dr. Ioan Pop,
director al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc" – Baia Mare

Bibliografie
Kirițescu, C., 1964, Palestrica, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București

Articole similare

Informare

Acesta este website-ul oficial al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc".

Toate materialele și fișierele grafice de pe acest website sunt protejate de legea drepturilor de autor, cu modificările și completările ulterioare, și nu pot fi reproduse fără acordul expres al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc".

Orarul școlii