Blog

Ce este și cum se face un proiect pentru olimpiada de științe socio-umane și pentru concursul național "Democrație și toleranță"

Ce este și cum se face un proiect pentru olimpiada de științe socio-umane și pentru concursul național "Democrație și toleranță"

Elaborarea unui proiect pentru olimpiada de cultură civică înseamnă încercarea partenerilor de concurs (sau a candidatului unic – în cazul concursului național "Democrație și toleranță") de a găsi soluții (de regulă două) pentru rezolvarea unor probleme concrete cu care se confruntă școala în particular și societatea în general.

Titlul proiectului
Proiectul trebuie să aibă în mod obligatoriu un titlu. Titlul nu poate să fie pus în mod întâmplător, el trebuie să se refere cu strictețe la tema dată ca subiect. Un titlu bun este de regulă scurt și concis (cel mult 4 cuvinte). Trebuie să fie atât de sintetic încât prin simpla lui citire să poată fi intuită întreaga temă. De aceea, este foarte important de stabilit titlul proiectului.

Prezentarea problemei
Următorul pas pe care concurenții nu pot să-l ignore este felul în care își prezintă geneza problemei. Este bine de știut că o concepere introductivă stilizată poate să-l determine pe cel care citește lucrarea să rămână sub prima impresie. Ca atare, niciodată nu tratați cu superficialitate introducerea pe care o faceți atunci când elaborați un proiect!
Tot în această etapă mai trebuie să știți că folosirea citatelor este oportună. Ca regulă generală, în partea introductivă pot fi inserate unul sau două citate, prin care se cosmetizează textul propriu. Nu uitați: citatele nu sunt introduse în text de dragul de a ne demonstra vastitatea cunoștințelor, ele trebuie să aibă legătură cu tema, susținând sau combătând ideea temei.
De asemenea, folosirea unor exemple, fie concrete, fie imaginate, poate să îmbunătăţească lucrarea. Exemplul pe care-l prezentăm ține de multe ori locul argumentelor. Prezentarea problemei este prima componentă a proiectului, ea poate impresiona profesorul evaluator sau îl poate plictisi dacă nu este bine aleasă.

Identificarea cauzelor
În introducerea pe care o facem la problema formulată ca subiect de olimpiadă, după ce am prezentat aspectele generale legate de ea, trebuie să ne raportăm la cauzele care o determină. De regulă, prezentarea cauzelor nu trebuie să depășească o jumătate de pagină. Nu este indicat să fie prezentate, în exces, cauze care produc problema. Când cauzalitatea este multiplă, elevii trebuie să sintetizeze informațiile. Uneori, este suficient să se prezinte două cauze majore care contribuie la generarea problemei, însă unele subiecte pot reclama o expunere mai consistentă a cauzelor.
Aceasta este și etapa în care trebuie elaborată lucrarea pe criterii deterministe, adică, odată ce am enunțat cauzele care generează problema, pasul următor înseamnă găsirea efectelor pe care le provoacă nesoluționarea problemei și evidențierea relației cauză – efect. Aici pot fi întrebuințate cu succes citatele și exemplele. Ca regulă generală, la efecte sunt amintite cel puțin două drepturi încălcate.

Identificarea drepturilor încălcate prin nerezolvarea problemei
Prezentarea efectelor pe care problema analizată le determină este în strânsă legătură cu problematica drepturilor omului, democrației și toleranței. În această parte a proiectului elevul/ elevii trebuie să identifice cel puțin 2-3 drepturi care nu sunt respectate, aceste drepturi regăsindu-se obligatoriu în documentele internaționale (Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Copilului) sau în legislația internă (Constituția României din 1991).
Încălcarea acestor drepturi presupune, bineînțeles, din partea celui care elaborează lucrarea să găsească soluții de remediere. Nici aici excesul nu este apreciat. În consecință, vă recomandăm să nu prezentați mai mult de două soluții.

Prezentarea a două soluții posibile de rezolvare a problemei, analiza lor comparativă și exprimarea opțiunii pentru cea mai bună dintre ele
După cum s-a arătat mai sus, pasul următor este acela de a prezenta două soluții de eliminare sau diminuare a problemei formulate ca subiect și a efectelor care decurg din nerezolvarea ei.
Bineînțeles, fiecare dintre soluții are în conținutul său atât părți bune, cât și părți mai puțin bune. Trebuie să știți că este important să vă prezentați alternativ soluțiile, comparându-le. Prezentați pe scurt avantajele și dezavantajele primei soluții, după care procedați în mod similar cu cea de-a doua. Atunci când una dintre soluții conține mai multe avantaje și mai puține dezavantaje în aplicare, ar fi bine să vă exprimați opțiunea pentru ea, specificând și de ce s-a făcut această alegere. Elementul care poate face diferența în formularea opțiunii este eficiența (resurselor umane implicate, resurselor temporale necesare, costurile reduse, mărimea grupului țintă căruia ne adresăm, metodele utilizate etc.). Echipajul trebuie să obțină, cu resurse minime, rezultate maxime și să rezolve problema cel puțin parțial (este evident faptul că statul sau societatea civilă are la îndemână alte pârghii decât un elev de clasa a VII-a sau a VIII-a).
Profesorii evaluatori apreciază analiza comparativă a celor două soluții, dar mai ales calitatea argumentelor aduse în favoarea uneia dintre cele două variante care trebuie să fie consistente. O soluție de genul așa cred eumie se pare că nu este convingătoare, mai ales dacă ea conține componente fanteziste, desprinse de realitate.

Planul de acțiune
După ce v-ați formulat opțiunea, pasul următor este acela de a vă elabora un plan concret de acțiune pentru a rezolva problema. Din experiență proprie, am remarcat că acest segment al proiectului ridică cele mai serioase dificultăți participanților la olimpiada de cultură civică sau la concursul național "Democrație și toleranță". Dacă la prezentarea problemei, identificarea cauzelor sau propunerea a două soluții elevii se descurcă, atunci când trebuie să propună un plan concret de rezolvare, cu etape, acțiuni, persoane și instituții implicate, apar dificultăți. Cauza principală o reprezintă incapacitatea de a corela cele trei componente menționate mai sus.
În primul rând, orice etapă presupune cel puțin o acțiune care urmează să fie desfășurată în cadrul proiectului. În al doilea rând, fiecare acțiune trebuie descrisă, nu doar menționată, iar în al treilea rând, nu trebuie neglijați colaboratorii care derulează proiectul alături de elevi.

Proiectul educațional
Este creat un cadru educațional care apropie procesul de predare-învățare-evaluare de viața reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru desfășurarea activității în toate domeniile social-economice. Acest cadru educațional permite învățarea prin participare și nu doar discutând despre participare; este facilitată, de asemenea, dezvoltarea abilităților necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică și sistemică, abilități de comunicare și de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Bugetul de timp alocat proiectului reprezintă 25-30% din timpul total alocat, pe an de studiu, disciplinei.
Programa școlară depășește astfel învățarea despre... (care din perspectiva elevului corespunde nivelului cognitiv, informativ al învățării, nivel necesar, dar nu și suficient); învățarea este realizată ca învățare prin... (nivel care corespunde participării, implicării active a elevului) și ca învățare pentru... (ceea ce corespunde unui nivel al reflectării învățării în valorile promovate, în atitudini și în comportamente).

Elaborarea și derularea unui proiect educațional pentru promovarea unui/ unor drepturi ale copilului
Alegerea temei
Elaborarea fișei de proiect
Derularea proiectului propus
Evaluarea proiectului propus

Alegerea temei
Identificarea unui set de nevoi/ probleme
Cum răspund acestor nevoi/ probleme
Întâlniri cu elevii, chestionare aplicate elevilor pentru a participa activ și creativ la alegerea temei și la exersarea competențelor de lucru în echipă, argumentare și negociere
Opțiunea pentru o nevoie/ problemă și, implicit, alegerea temei și a logoului proiectului (el contribuie la identitatea proiectului)
Exemple de teme: să ne cunoaștem drepturile, drepturi încălcate/ drepturi respectate, turnirul opiniilor privind drepturile copiilor etc.

Elaborarea fișei de proiect (cum se proiectează întreaga activitate)
Timp recomandat: 3 ore pentru discutarea opiniilor, alegerea temei, proiecție inițială
Culegere de informații/ documentare, prelucrare și organizare a informațiilor legate de problema/ tema aleasă (se folosesc întrebări precum: care sunt cele mai urgente probleme? cum ne ajută acest proiect? ce dorim să realizăm? ce activități realizăm împreună? cine va fi responsabil cu organizarea fiecărei activități? ce resurse sunt necesare? cum ne dăm seama dacă proiectul nostru are succes? cum facem vizibil proiectul nostru?)

Secțiunile fișei de proiect
Titlul
Logoul proiectului
Perioada de desfășurare
Datele de identificare a grupului țintă
Scopul și utilitatea proiectului
Activitățile/ subactivitățile proiectului
Produsul proiectului (o expoziție, o publicație, o minimonografie, un material video, un memoriu către autorități etc.)
Resurse necesare activităților/ produselor proiectului
Responsabili
Termene activități/ produse
Parteneri/ colaboratori
Indicatori/ criterii de evaluare a activităților/ produselor
Elemente de vizibilitate/ diseminare a proiectului

Evaluarea proiectului (se verifică raportul realizare/ proiectare, pe parcurs/ final)
Autoevaluare (elevii vorbesc despre succesul și piedicile din activități)
Analiza indicatorilor (criteriilor) de realizare a activităților/ produselor prevăzute în fișa proiectului
Reflecție asupra întregii experiențe a clasei cu achizițiile dobândite, competențe, abilități, atitudini și dificultăți
Se realizează un jurnal autoreflexiv

Conținutul jurnalului autoreflexiv (unde elevii prezintă experiența dobândită plecând de la întrebări)
Cât am reușit să mă implic?
Ce rol mi s-a potrivit?
Ce rol mi s-a părut greu de realizat?
Ce mi-a plăcut azi?
Ce dificultăți am întâlnit?
Cât de cooperant am fost?
Ce am aflat despre colegii mei?
Ce am aflat despre mine?

Evaluarea elevilor în cadrul activității
Observarea sistematică a comportamentului fiecărui elev (prin fișe de observare)
Fișa de observare conține: gradul de îndeplinire a sarcinilor, calitatea materialelor, activitățile realizate, capacitatea de asumare a unui rol în cadrul grupului, spiritul de echipă și colaborare, spiritul de inițiativă

La finalul întregii activități se va realiza portofoliul proiectului cu următorul conținut:

  • Fișa de proiect
  • Produsul proiectului
  • Fișele de observare și evaluare a activităților elevilor

Prof. dr. Ioan Pop,
director al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc" – Baia Mare

Articole similare

Despre ființă și complexitatea ei

Despre ființă și complexitatea ei

Le Français ou La symphonie des mots

Le Français ou La symphonie des mots

Franceza sau Simfonia cuvintelor

Franceza sau Simfonia cuvintelor

Informare

Acesta este website-ul oficial al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc".

Toate materialele și fișierele grafice de pe acest website sunt protejate de legea drepturilor de autor, cu modificările și completările ulterioare, și nu pot fi reproduse fără acordul expres al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ivasiuc".

Orarul școlii